sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Timp

Cum sa ii spui timpului sa se opreasca in loc cand tu nu te-ai oprit niciodata pentru nimic? Cand tu nu stii sa te uiti in urma? Ce lasi in urma? Pe cine lasi in urma? Unde mergi mai departe? Spre ce inimi te indrepti? Peste cate suflete calci sa iti atingi scopurile? In dragoste si in razboi totul e permis. Dragostea mea nu a avut timp, nu a stiut sa il opreasca in loc. L-a lasat sa isi indrepte aripile catre alte chipuri, catre alti ochii verzi si alte zambete. Dragostea mea s-a pierdut cu prima ploaie de toamna. Am simtit fiecare picatura rece. Am privit fiecare strop de ploaie cum se sparge pe asflatul tocit de pasii tai si ai mei si ai lor.
Te-am strans in brate ca pentru ultima data si te-am lasat sa pleci. Mainile tale ma dureau. Iti simteam degetele fierbinti pe spatele meu rece. Era bine. Te-am privit in ochi si m-au cuprins fiori. Aveai privirea aia calda si calma care aprindea zeci de mii de scantei in mine. Ma aprindeai cu totul. Mi-ai aprins pana si inima.
Ti-am spus ca oamenii sunt rai, ca oamenii au multe fete si nimeni nu se va opri in loc pentru tine. Te-am invatat ca tu esti propriul tau stapan, ca numai tu poti face ceea ce altii nu pot. Ti-am spus ca daca pleci nu o sa te opresc si nici nu o sa uit ca te iubesc.
Mi-ai cuprins fata in palmele tale si mi-ai sters lacrimile ce n-au ezitat sa apara.
Mi-ai spus ca iti place cand te strang in brate. Te-as fi tinut asa la nesfarsit. Doar asa uitam de tot...


Si da, ai fost visul meu. Si da, te-am visat de atunci de nenumarate ori.... Si da, timpul nu se opreste in loc iar oamenii cum vin asa si pleaca, zambind, fara explicatii, fara sa se uite inapoi. Timpul nu se opreste in loc oricat de mult mi-as dori eu sau tu sau ele... Timpul...nu mai are timp.


2 comentarii:

Despre mine

Fotografia mea
Traiesc. Sau cel putin asa ma amagesc zi de zi. Iubesc, pacat ca decat eu.

Arhivă blog