duminică, 3 aprilie 2011

Imi era dor... ma sufocam...simteam ca nu mai pot respira... iti simteam lipsa mai mult ca niciodata... adormeam seara de seara cu telefonul in mana in speranta ca o sa suni ca inainte sa imi spui noapte buna. In speranta ca o sa imi mai spui o singura data, pentru ultima data ca iti e dor de mine. Aveam aceeasi melodie in gand....o tot auzeam...era din ce in ce mai prezenta in capul meu...erai din ce in ce mai prezent in mine, asa cum nu ai fost niciodata. Asa cum nu te-am lasat niciodata sa fii, asa cum nu imi doream niciodata sa fii., asa cum mi-am jurat ca niciodata nu vei fii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre mine

Fotografia mea
Traiesc. Sau cel putin asa ma amagesc zi de zi. Iubesc, pacat ca decat eu.

Arhivă blog