duminică, 14 noiembrie 2010

Nu promit nimic

Nu ti-am promis niciodata nimic. Si nici nu te astepta sa o fac, nu am cum, nu pot. Sa nu ma intrebi de ce. N-as putea niciodata sa iti promit ca voi fi acolo mereu pentru tine, ca voi fi colacul tau de salvare ori de cate ori vei fi la pamant, sau ca voi fi a ta pentru cine stie cate secole. Nici nu vreau sa iti promit ceva. Sa nu te astepti sa iti zic ca poti avea incredere in mine mereu, ca imi poti spune tot ce ai pe suflet si eu voi asculta, ca ma poti suna noaptea tarziu cand nu poti dormi. Nici sa nu iti treaca prin cap sa te gandesti ca eu o sa iti promit toate chestiile astea.N-as putea. De ce? Cum de ce? Ma mai si intrebi?....
N-am nevoie sa iti promit nimic... tu deja stii ca toate astea sunt adevarate si ca sunt aici.
I'm here to stay a while, you know?

vineri, 12 noiembrie 2010

I'm here to stay a while, you know?

Sa nu...

Sa nu te astepti sa fiu acolo pentru tine mereu.

Sa nu te gandesti la mine des.

Sa nu ma suni.

Sa nu ma cauti.

Sa nu iti pese de mine.

Sa nu indraznesti sa simti pentru mine mai mult decat ar trebui.

Sa nu cumva sa-ti treaca prin cap sa ma faci fericita.

Sa nu fii acolo, pentru mine, mereu.

Sa nu ma asculti niciodata.

Si acum, fa exact invers!

Not in the mood

Ma simt depasita de orice situatie. Azi am uitat tot. Pana si cum ma cheama. Nu ca as vrea sa-mi amintesc.... nu ca m-ar interesa...

Azi ma simt atat de diferita de toti ceilalti...si parca nimeni nu ma intelege, parca nu e nimeni acolo sa ii spun exact ce am in cap. Si am destule azi. Poate maine or sa dispara, azi clar nu.

Imi imaginam de multe ori ca plec departe, ca plec fara sa spun nimanui. Ca plec undeva unde toate sunt exact asa cum imi doresc.Nu cred ca mi-ar simti cineva lipsa dar fie.... Cred ca vreau prea multe, ca sunt prea pretentioasa si prea copila. Sau poate nu...

Acolo unde imi imaginam ca plec, nu exista ura, invidie, razbunare, resentimente sau neincredere. Parea cel mai frumos loc, chiar daca era doar in imaginatia mea. Merg mereu acolo. Cand ma simt singura, depasita de anumite situatii ( ca azi), neinteleasa sau cand pur si simplu vreau sa imi pun imaginatia la contributie. E mai usor asa. Desi mereu ma trezesc la realitate si nu e mereu ceea ce imi doresc.

Nu ma plang. Nu as avea de ce. M-m saturat sa imi plang de mila. Sunt oameni si mai tristi decat mine.

miercuri, 10 noiembrie 2010

November again


Noiembrie. Noiembrie. Noiembrie. Stau uneori si ma intreb cand dracu a trecut si 2010... Sau, ma rog, aproape a trecut. A fost un an ciudat, cu multe suisuri si coborasuri.
Macar luna a inceput relativ bine: vreme frumoasa, nopti mai linistite (pentru mine), si cineva aproape. Imi doresc sa fie asa si i urmatoarea luna de noiembrie. Aceeasi vreme frumoasa, aceleasi nopti linistite, acelasi cineva. Speranta moare ultima!

miercuri, 3 noiembrie 2010

Stiu....

Stiu ca nu spun tot ce ar trebui sa spun, si asta ma macina. Stiu ca nu sunt asa cum poate ai vrea sa fiu. Stiu ca nu sunt nici macar pe jumatate cum as vrea eu sa fiu. Stiu ca am dimineti si zile in care tot ce imi doresc e sa fiu lasata in pace, sa lenevesc, sa ma pierd iar in lumea mea de ganduri, amintiri si idei idioate ( ca din alea am multe, nu de alta). Stiu ca ma supar des, si ma port ca un copil si deseori sunt imatura. Stiu ca imediat dupa asta imi pare rau. Stiu ca ma indragostesc rar dar repede si iubesc mult. Stiu ca mereu am de suferit din cauze similare. Stiu ca niciodata nu ma invat minte si nici nu am de gand. Stiu ca visez mult, poate prea mult, dar mai stiu ca n-am de gand sa ma opresc curand. Stiu ca mi-e frica. De ce? De tot ce ma inconjoara. Dar mai ales de mine... Stiu ca atunci cand zic ceva nu zic doar ca sa fie zis. Stiu ca uneori mi-e dor de tine desi tocmai ai plecat. Stiu ca n-ar trebui sa zic asta. Dar... Stiu ca mi-as dori sa fii aici zilnic, simpla ta prezenta m-ar scoate din multe stari. Stiu ca... nici acum nu pot sa zic tot ce am de zis.

Stiu ca.... 

Poate

Prezenta lui dura de ceva timp in mine. Stateam adesea pe marginea ferestrei si mi-l imaginam in diferite ipostaze. Cel mai des mi-l imaginam razand. Cat ma amuza sa fac asta. Stiam ca il iubesc prea mult dar asta nu conta pentru mine. Refuzam sa gandesc ca poate e doar ceva trecator. Ma facea fericita. Poate doar visam. Poate era doar un vis din cele pe care le am tot mai des. Sau poate nu era si el intradevar era doar al meu. Nici asta nu conta in acel moment. Starea de liniste care imi cuprindea tot trupul ma ametea. Daca mi-as fi gasit cuvintele potrivite poate i-as fi multumit. I-as fi multumit ca e al meu. L-as fi strans in brate atat de tare incat si-ar fi dat seama ca si eu sunt a lui, doar a lui. L-as fi rugat sa mai stea cu mine inca o secunda, si inca una, si inca una... pana cand nu vom mai sti cate au trecut.

Poate ar fi stat, poate nu....

El....ea.

Statea intins pe pat si o privea. Ii treceau prin cap mii de ganduri.Si ei la fel.Amandoi taceau. Ea respira greu. Il privea cum nu il mai privise pana acum. Il privea cu dorinta, pasiune, mister dar si teama. Stia ca va urma era ceea ce isi dorea. Ii era teama. Ii era teama ca el isi va da seama de tot ce ea simte pentru el. Ii era teama ca el nu simte la fel. Nu ii pasa. Erau doar el si ea, si nimic nu mai conta in acel moment. Nici macar timpul care nu iarta nimic. Era liniste cand o tinea la pieptul lui. Parea ca tot ce a durut vreaodata nici n-a existat. Isi dorea ca starea de liniste ce o invaluia sa persiste mult timp. Isi dorea ca el sa ramana acolo mult timp, sa fie cel care avea sa o faca sa rada ori de cate ori ceva nu mergea bine in lumea ei, sa fie doar al ei. Nu ii placea sa spuna ce simte, se temea al dracu de tare sa nu fie dezamagita. Dar el stia ce insemna pentru ea, stia ca ea era numai a lui si nu trebuia sa ii mai zica. El stia....

Era fericita. Nu mai simtise demult asta, nu mai simtise de mult cum e sa ii fie dor, cum e sa viseze in 2, cum e sa ii bata inima din ce in ce mai tare cand o saruta. Nu l-ar fi lasat pentru nimic in lume.

SI nici nu avea sa il lase...

Despre mine

Fotografia mea
Traiesc. Sau cel putin asa ma amagesc zi de zi. Iubesc, pacat ca decat eu.

Arhivă blog