miercuri, 20 octombrie 2010

Imi place...

Imi place sa fiu dependenta de tine.
Imi place, nu ma intreba de ce, nu stiu sa iti raspund.
Imi place cand privirile noastre se intalnesc si isi zambesc.
imi place cand nu spui nimic dar stiu ce ai vrea sa-mi soptesti.
imi place cand gandurile noastre creeaza jocuri interzise.....
imi place cand mana ta se plimba agale pe trupul meu...
imi place cand iti simt bataile inimii...
imi place cand ma strangi in brate de parca nu mi-ai da drumul niciodata.
Imi place ca timpul trece parca mai repede cand esti aici.
Imi place.

Mai stai...

Mai stai.... o secunda...sau nu! Un minut... Hai bine, 2 minute... poate o ora...poate o zi... stai pentru totdeauna mai bine. Ramai aici, de ce sa pleci? Hai sa nu facem nimic, sa stam degeaba, sa asteptam nimicul.... Ce e nimicul? E nimic...doar nimic.... Azi iti propun ceva: hai sa plecam departe. Hai sa mergem acolo unde nu e nimic, unde nu e nimeni. Hai sa ne pierdem. O secunda macar, poate 2, poate un minut, o ora, o zi, poate pentru totdeauna. Hai sa uitam cine suntem, hai sa facem schimb de roluri, eu sa fiu tu si tu sa fii eu. Cum ar fi? Hai sa facem asta pentru o secunda, poate 2, sau poate mai mult.... Promite-mi ca faci asta pentru mine. Promite-mi ca nu ma voi pierde singura... promite-mi ca te vei pierde cu mine. Iti promit la schimb ca daca te vei pierde singur te voi ajuta sa te regasesti. Sunt aici, ai uitat? Tot eu, bezmetica asta care uneori nu stie ce vrea de la viata, care uneori e ca un copil dezorientat in lumea asta mare... Sunt tot eu si sunt aici, pentru tine. Dar mai stai... o secunda, poate 2, poate un minut, o ora, o zi... stai pentru totdeauna.... 

Promite-mi

Intreaba-ma ce vreau acum. Nu te astepta sa iti spun ca vreau luna de pe cer, masini cu sute de cai putere sau bani sa nu-i pot numara. Tu doar intreaba-ma. Sau intreaba-ma la ce ma gandesc. Nici eu nu stiu prea bine. Dar te am in cele mai multe ganduri. Si imi place. Imi place nespus de mult sa privesc tavanul si sa ma gandesc la chestii de genul "cum ar fi sa.....". Da, exact. Cum ar fi sa fi aici? Ar fi bine? Ar fi... Sa stam sa numaram nimicul. Sa-l impartim in mii si mii de bucatele marunte si sa le numaram. Sa nu terminam de numarat, asa vei sta mai mult cu mine. Stai si maine? Promiti? Si poimaine? O sa numaram iar nimicul sau o sa ne pierdem in el.... Vreau sa ma pierd in nimic, dar cu tine. Sa ne pierdem fara sa ne pese de cineva, fara sa ne pese daca cineva ne priveste, ne critica sau rade de noi. Nu-mi pasa. Azi nu imi pasa de nimic. Azi te vreau aici. Si te vreau cu aceeasi dorinta cu care un copil tanjeste dupa jucaria preferata, iar atunci cand o are in brate nu ii mai da drumul mult timp. Asa te vreau si eu, sa nu imi dai drumul...nu acum. Mai stai, nu te grabi sa pleci. Iar daca pleci sa nu spui ca iti e dor doar pentru ca stii ce vreau sa aud. Eu vreau sa te aud pe tine, nu cuvintele mele spuse de gura ta.... Iar daca pleci.... vino inapoi....

Tipic

- Dragul meu, vroiam de mult sa te intreb cat de importanta sunt eu pentru tine

- Ei, da' asta-o buna! Ce dracu te-a apucat? Iar bati campii? Nu vezi ca n-am timp de aberatiile tale ?

- Dar cand ai tu timp de "aberatiile" mele, asa cum le zici tu?

- Nu stiu, in orice caz nu acum.

- Acorda-mi si mie cateva minute din timpul tau pretios. Simt nevoia sa vorbesc cu tine. De la un timp parca nici nu ma mai observi. N-ai observat nici macar ca in ultimele zile am facut toate lucrurile care tu le urasti, n-ai observat nici macar ca am intarziat 2 ore ieri cand am venit de la serviciu. N-ai observat nici macar lenjeria noua care am cumparat-o special pentru tine. Cine sunt eu pentru tine?

- Iar incepi? Sunt obosit, lasa-ma in pace. Cine sa fii pentru mine? Esti persoana cu care locuiesc.

-Atat?...

- Hai draga, termina. Unde vrei sa ajungi?

- Nu mai vreau sa ajung nicaieri, oricum nu iti pasa. Se pare ca la tine timpul lasa amprente urate...Se pare ca ai uitat ca odata eram totul pentru tine....ai uitat atatea nopti, atatea clipe... Acum sunt doar colega de apartament. Trist dragul meu...trist....

- Nu vrei tu mai bine sa gasesti alt moment pentru plangerile tale?

- Nu, asta e singurul moment cand o sa ma mai asculti. singurul moment cand ma mai vezi probabil. Imi pare rau ca relatia noastra a ajuns aici.Imi pare nepus de rau ca relatiile sunt frumoase doar la inceput, ca unii oameni nu stiu sa le intretina...tu esti unul dintre ei,sa stii. Nu o zic ca pe un repros, nu mai sunt in masura si nici nu mai vreau sa iti reprosez ceva. Ai crezut ca merge si asa? Eu sa fiu femeia blanda, calma, dispusa mereu sa suport orice din partea ta? Nu... Si inchei aici discutia. Plec. Nu ma cauta... nu ma intorc

Despre mine

Fotografia mea
Traiesc. Sau cel putin asa ma amagesc zi de zi. Iubesc, pacat ca decat eu.

Arhivă blog